Archivi categoria: poesie

Aiu bisogni di culuri

Aiu bisogni di culuri
anfina di primi uri.
Un mi pozzu arruspigghiari
si na picca i culuri non pozzu vidiri.
‘Nta lu iornu aiu bisognu i respirari
e chistu, solu lu cururi mi lo po’ dari.
U videmu ‘nto cielo e ‘nta l’abbiri,
‘nta terra brulla e ‘nto mari.
Ma picchi ‘sta terra bedda na vulemu salvari?
Luddamu tutti i cosi e sapemu sulu diri
“capitau, avemu a travaggiari”.
Appoi quannu tuttu saravi scuru
ni putemu sulu sbattiri a testa o muru.
Chiddu chi aviumu a ‘nchianari,
solu picchì pinzaumu a travagghiari.

POST CORRELATI

Sicilia amara e bedda

Terra i soli e mari,
cu l’aria china i profumi e ciauri
I stradi su stritti,
ma ‘nta ogni spigulu c’è arti.
A natura cu tia fu ginirusa
e ci sunnu biddizzi ‘nta tutti i purtusa.
Tra aranci e lumia,
c’è a “Muntagna” chi trunia,
fa sentiri a tutti a so potenza,
ma di idda ‘un putemu stari senza.
Avi na biddizza antica e nobili
chi visti tanti genti e tanti popoli,
tanti catini e tanti cordi
e a voti c’è amarizza ‘nte so ricordi,
ma a Sicilia ca so biddizza
ni fa livari tutta i tristizza.

POST CORRELATI

Rispettu pu criatu

U curatu ‘nta campagna passia,
‘nta testa i libri ci svilupparu a fantasia,
si vadda intornu tuttu priatu,
talia quantu iè beddu lu criatu.
Acidducci ‘nto cielu sunnu tanti,
ma l’abbiri du boscu offronu rifiugiu a tutti quanti.
E puri u suli è duci duci,
a tutti quanti dona la so luci
L’acqua di ciumi è cheta cheta
e puru chista u cori n’allieta.
U Signuruzzu ni fici stu donu,
un l’avemu a ruvinari, annunca nentu perdonu.

POST CORRELATI

Amari è essiri nobili

L’amuri d’un patri è comu un ciuri
puru si so pinseri su veramenti duri.
‘Nta ogni iornu pensa e so figghi,
ma sta luntanu pi un aviri pitigghi.
Chi faria pì aviri un sorrisu,
eppuru sta luntanu cu so pisu.
Amari è essiri nobili,
puru ca dintra crisci sempri a bili.

POST CORRELATI

Vurria … ma è sulu utopia

Vurria chi canuscissi
i cosi chi alla tua età canuscia
Vurria dariti a forza chi alla to età non eppi
pi canciari li cosi e scacciari sti serpi
Vurria chi ogni to iornu
taliassi a beddizza chi ti sta intornu
Vurria chi ti sittassi assemi a mia ‘nta na panchina
a taliari u cielu sira e matina
Vurria sintiri i storie du libru russu
chi ti cuntava ogni sira a chiù non possu
e si li storie non ti li ricurdassi
mi bastiria na mano ‘nta la spadda chi m’abbracciassi,
ma chista è na storia i fantasia
oggi la chiamamu utopia.

POST CORRELATI

A to forza è sapiri spittari

Tutto pari niuru,
tutto pari scuru
e si a biddizza è mucciata
nu raggiu i suli a po’ ‘lluminari.
Aviri pacenza sa voi taliari,
a to forza è sapiri spittari.

POST CORRELATI

L’amicizia è tra i pianti chiù rari

L’amicizia è tra i pianti chiù rari
l’ha sapiri ghiantari e coltivari.
È na vintata i correnti
chi pulizia chiddu ca ti passa pa menti.
Puru ca stai sittatu supra on muru
non poi cadiri, ti senti sicuru.
Se stai niscennu e u tempu è bellu
si l’amicu t’avvisa, portitillu l’ombrellu;
Ma ‘un sbagghiari amicizia ca cunuscenza
un veru amicu è la to provvidenza.
Si ca matematica ‘un ci sai fari,
sulu supra all’amicu poi cuntari.
E si popriu u giardineri voi fai,
si c’è gramigna tu l’ha scippari.

POST CORRELATI

“A funtana du fantasma”

C’è na ‘nchianata ca finisci cu ‘na piazza
e visti ‘nu cristuaneddu ca ‘un è di malarazza
beddu, eliganti, sfoggia ‘nu vistitu iancu
sta assittatu picchì è tantu stancu
e cu ‘stu cauru si teni ‘nu cappeddu
è beddu e sistimatu puru chiddu.
È tanti anni chi sta dà sittatu a suspirari
addà pirdiu l’amuri
u so cori è tantu infrantu
e ‘un rinesci a teniri u chiantu
ma u fa cu dignità
‘un voli fallu trapelà.
È d’oro lu so cori
e resta settatu a spittari u so amuri
e puru chi ovi spittari tantu
voli ristari mi ci sta accantu.

POST CORRELATI

A talianu sulu pi puturla amari

Firmarisi a taliari
a luna chi brisci du mari
è un momentu d’amuri
pi matri natura e li so culuri.
Sintennu u profumu du mari
provamu quantu è beddu puturi respirari
e puri ca sutta a sriscia videmu sulu niru
nui u sapemu che i pisci ci su davveru
e si ‘un li putemu vidiri
u strusciu ‘nta l’acqua u putemu sintiri.
U mari disegna i nostri pauri,
ma a luna ni voli cunsulari
Resta ca’” ni dici felici
dumani a matina torna la luci.
Si ti scanti e ‘un voi taliari
stu spettaculu u poi sulu pirdìri.
Apri i pulmuni a sti beddi emoziuni
e futtutinni di tutti i cugghiuni
chi ‘un sannu chiddu ca fannu
e si movunu sulu pi fari dannu

A luna è toi e di chiddi chi hannu cori,
a lassunu libera e a vonnu sulu vaddari,
‘un mettunu banneri pi putilla sfruttari,
a talianu sulu pi puturla amari.

POST CORRELATI

Luci pu cori

A natura è bedda, non è apparenza
ni voli fari capiri chi non putemu stari senza,
ma l’omu para sempri di economia
e vurria sapiri chi minni futti a mia.
‘na vota si travagghiava pi campari,
ora chi semu ‘mbriachi campamu pi travagghiari.
Taliava ‘nimali, ciuri e muntagni quannu era carusu
ora stamu tutti chiusi ‘nto purtusu;
a poesia non trova spazio ‘nta nosta menti
dintra la testa ‘un ristau nenti,
sulu l’omu saggiu
si talia u paesaggiu
non è poeta e mancu pitturi
a talia sulu p’amuri.
A diri a verità
supra sta cosa ca’
è sempri picca sta genti
picchi in tanti un capisciunu nenti,
tanti talianu pensannu a costruiri
e picca su chiddi chi vonnu luci pi lu cori.

POST CORRELATI